Tuesday, September 30, 2008

viata era ca aerul



faptul ca am inceput sa citesc o carte cu titlul "totul despre baieti" (nick hornby) a fost destul de ciudat in the first place. apoi, faptul ca am perseverat in a o citi, desi nu imi spunea mai mult decat o noua poveste cu niste noi personaje care fac niste noi lucruri banale, a venit de la sine.
din pacate, nu am reusit sa aflu nimic nou despre baieti din cartea asta. dar macar, finalul m-a rasplatit cu niste fraze pe care le-am gandit pana acum de mii de ori, si in mii de forme. ciudat cum ajung sa imi placa doar lucrurile care vorbesc despre mine. chiar si atunci cand ma jignesc.
mai jos:

"viata era pana la urma ca aerul. will nu se mai indoia de asta. nu parea sa existe nici un mod de-a o tine la respect si tot ce putea sa faca pe moment era sa o traiasca si sa o respire. cum reuseau oamenii sa o traga in plamani fara sa se inece ere un mister pen tru el: era plina de depuneri. asta era un aer pe care aproape ca puteai sa-l mesteci".

"faptul ca o dorea atat de mult pe rachel inca il speria pe will. in orice moment, i se parea lui, femeia putea sa decida ca will dadea prea multa bataie de cap, ca nu era bun de nimic, sau ca nu era in stare de nimic in pat. ar putea sa cunoasca pe altcineva; ar putea sa ajunga la concluzia ca nu voia o relatie cu nimeni. ar putea sa moara brusc, fara avertisment, intr-un accident de masina, in drum spre casa, dupa ce il va fi lasat pe ali la scoala. se simtea ca un pui de gaina al carui ou crapase, iar el era afara, in lume, tremurand si nesigur pe picioare, fara macar un costum paul smith sau o pereche de rayban care sa-l protejeze. nici macar nu stia la ce bun toata frica asta. ce bine-i facea? nici unul, din cate isi dadea seama, dar era prea tarziu ca sa mai puna intrebarea asta acum. tot ce stia era ca nu exista cale de intoarcere; acea parte din viata lui se terminase".

Thursday, September 25, 2008

a time to be so small

cred ca totul depinde de perspectiva din care vezi lucrurile. cred ca totul se poate rezolva daca am putea sa controlam felul in care ne raportam la ceea ce ni se intampla. cred ca lucrurile care ne inconjoara si care ni se intampla pot fi privite intotdeuana din multe multe perspective, si noi pierdem pentru ca le alegem mereu pe cele mai sumbre. cred ca mai exista si altceva decat alb si negru, si totusi, cand vine vorba sa pun in aplicare, cand sunt acolo, in mijlocul evenimentelor, teoria dispare, totul se invalmaseste si nu ramane decat neeegruuu neeegruuu.

some self control would be nice.

at the end of the day, daca ne uitam de sus, nu suntem decat niste fiinte mici, mici, care se chinuie prea mult si prea inutil.



Wednesday, September 24, 2008

hell

Every now and then, the walls start to tumble down. It always catches me unprepared. Today a squirrel ate from the palm of my hand and, suddenly, everything was back on track. The feeling only took a minute.

I think we’re human. We are not denser. At least most of us.

Hell can wait?

Sunday, September 21, 2008

with strangers

din cand in cand apare o melodie care se potriveste asa de tare cu mine incat nu mai ramane nimic de spus.



(little joy - with strangers)
si restul aici: http://www.myspace.com/littlejoymusic

Tuesday, September 16, 2008

the bad luck

intoarcerea a fost brutala. seria ghinioanelor nu se opreste. nu vrea. dupa saptamana accidentelor a venit saptamana against all odds. against all odds, in ziua plecarii in vacanta, cineva din aeroport mi-a furat aparatul foto, iar in ziua revenirii din vacanta, cineva mi-a taiat cauciucurile de la masina. all fours. it happens. it just feels that it happens too often and too much.

this city's a drag


catch a plane to Barcelona 'cause this city's a drag



counting crows - holiday in spain
 »